Si continuarea...

Am impresia ca suntem in mijlocul unui nou razboi ideologic, de parca oamenii ar avea nevoie in permanenta de imaginea unui dusman care sa le ameninte civilizatia si sa le judece actiunile. Dupa terminarea razboiului rece, lumea occidentala pare sa fi inlocuit pericolul rosu cu imaginea terorismului islamic. La randul sau, lumea islamica vede astazi un dusman profund in Occident. Desigur ca intr-o lume tot mai complexa ideile (si ideologiile) in jurul carora se polarizeaza oamenii sunt mult mai diverse: democratia e opusa totalitarismului (din celalalt punct de vedere, libertatea incontrolabila e opusa ordinii), Nordul e opus Sudului, lumea bogata lumii sarace, liberalismul economic socialismului, anarhismul etatismului si asa mai departe. In mod bizar, insa, o buna parte a animozitatilor par sa fie alimentate de religie ori cel putin asta e perceptia in general creata. Pentru a ilustra modul in care e alimentat razboiul ideologic, sunt graitoare cele doua filmulete postate recent pe Youtube, unul de un olandez (denumit Fitna), altul postat de un arab (Schism).




Primul e un colaj eterogen de pasaje traduse din Coran aparent incitand la violenta (am vazut ca unii musulmani se plang de traducere), discursuri incarcate de ura ale unor lideri fundamentalisti musulmani, imagini cu atacurile impotriva lumii occidentale (New York, Londra), uciderea soldatilor din Somalia, taierea capului unui ostatic in Irak, asocieri intre lumea musulmana si Hitler, totul pentru a sugera ca Occidentul si crestinatatea (pentru ca nu poti face abstractie de ideea centrala a filmului - cartea sfanta a musulmanilor incita la violenta, ceea ce face intreaga civilizatie musulmana nociva pentru omenire, inacceptabila pentru lumea crestina civilizata) ar avea o misiune salvatoare (cred ca motivul pentru care autorul a ajuns sa faca acest colaj tine de nevoia de a explica actiunile si atitudinea lumii occidentale, fara putinta de a face vreo concesie prin recunoasterea unor greseli, a insuficientei intelegerii unor civilizatii diferite sau pur si simplu reaua credinta sau deformarea morala a unor conducatori), in vreme ce Islamul o misiune distrugatoare intretinuta chiar de cartea sa sfanta. Asocierile sunt frapant de simpliste (sa insinuezi ca imaginea somalezilor care tarau soldatii americani ucisi e reprezentativa pentru ura islamului fata de crestinism inseamna sa ascunzi cu buna stiinta contextul in care acei soldati au fost ucisi - intamplarea a facut ca erau crestini, iar ucigasii lor musulmani, insa nici motivele, nici conditiile in care uciderea a avut loc nu au o conotatie religioasa, ci mai degraba una social-politica). Simplul fapt al prezentarii lumii in alb si negru cu o optiune clara pentru viziunea "angelica" a crestinismului in detrimentul celei "sataniste" a Islamului imi da senzatia ca suntem in continuare in Evul Mediu. Ca libertatea de gandire pentru care au luptat atatia si multimea de idei pe care le-a castigat omenirea intre timp nu au un efect real notabil. Desi creditez in mare informatiile prezentate ca adevarate, alaturarea lor e atat de orientata ideologic incat lipseste de orice valoare mesajul transmis.

Merita citite si cele cateva comentarii ale oamenilor de rand pentru a vedea cat de simplificate sunt perspectivele, cat de presarate de ignoranta si intoleranta sunt conceptiile si cat de usor e sa aluneci pe o pozitie antagonista in problemele care opun in prezent Islamul lumii occidentale. Am sa reproduc unul asa, pentru un zambet: " So many muslims are allready talking about boycotting the west and no longer buy our goods.. I say.. Hey let the western infidels and jews shut down ALL trade with muslim countrys and see you go down to hell with islam... in lack of medicine, medical equipment,food, internet, spartparts etc... The islamic world will end in chaos disaster but the mulims they will all be happy to go down with islam and so will 4 billion other indefidels be !".



Al doilea filmulet e o simpla reactie la ura incitata de primul, si ca atare ii acord o marja suplimentara de toleranta fata de faptul ca nu a incercat totusi o prezentare nuantata a lucrurilor (eventual cu referiri la lucrurile bune si rele din ambele civilizatii). Sunt prezentate cateva citate pline de mesaje violente din Biblie (iar Biblia contine multe asemenea exemple, oricat ar vrea unii sa pretinda ca nu ar trebui interpretata literal) impreuna cu un filmulet in care soldatii americani bat ceea ce par a fi niste musulmani (filmuletul e insotit de un comentariu cutremurator de rautacios, agresiv si intolerant al unui american), urmate de scene din filmul Jesus Camp (de care vorbeam intr-un post anterior) in care copii educati in sistemul crestinilor evanghelici sunt incitati la extremism, intoleranta fata de alte religii, credinta in misiunea martiriului pentru religie, cu referiri explicite la razboi, totul presarat de imagini ale "comuniunii mistice" cu divinitatea specifice crestinilor evanghelici (daca nu ati vazut inca Jesus Camp, vi le amintiti poate din Borat). In sfarist, imagini ale bombardamentului Bagdadului la inceputul razboiului din Irak. Sunt mai intelegator, repet, cu "Schism" pentru ca nu cred ca reprezinta atat o incercare de justificare a actiunilor si atitudinii Islamului, cat o revelare a mesajului incarcat de ura si a consecintelor ideologiei pe care o promoveaza primul. Daca ar fi continut o prezentare a insuficientelor ambelor tabere, si-ar fi pierdut din forta mesajului. Nu e mai putin adevarat, insa, ca, independent de motivele pentru care a fost pregatit acest al doilea colaj, si el transmite (nu sunt sigur daca voluntar) un mesaj unilateral, expresie a unei viziuni puternic polarizate si a uneiu arogante a detinerii adevarului. Pentru ca, din pacate, asa e perceput.

In mod bizar, un articol de ziar (cred ca din Herald Tribune era) considera - fata de mesajul "Schism" - ca incercarea musulmanilor de a reaminti in permanenta ca fundatiile civilizatiei occidentale crestine sunt manjite de sange nu poate justifica excesele terorismului de astazi. Filmuletul arata insa scene din prezent, deci discutia asupra violentelor trecute apare iesita din context. In orice caz, ma surprinde tendinta unei bune parti a lumii de a lua o atitudine transanta, lipsita de nuante.

Nu imi imaginez o justificare morala a violentei, poate cu singura exceptie a legitimei aparari (care presupune totusi o actiune nu mai energica decat e necesar pentru a inlatura atacul si, in orice caz, cu incalcarea minima a vechii reguli etice "nu fa altuia ce nu ti-ar placea sa ti se faca tie"). Violenta si incitarea la ura exista in ambele civilizatii, am fi ipocriti sa negam asta. Fiecare civilizatie isi are extremistii si moderatii ei (de multe ori oripilati insa de inechitatile sau neajunsurile care afecteaza lumea lor - de exemplu, musulmanii de agresivitatea americana si israeliana, iar occidentalii de atacurile "teroriste"). Pun ghilimele pentru ca, etimologic, cuvantul "terorism" nu isi justifica aplicarea numai in anumite situatii in care se creeza "teroare", respectiv in functie de justificarea ideologica a crimelor si masacrelo - altfel spus, nu cred ca bombardarea unor tinte cu acceptarea consecintei uciderii si terorizarii civililor reprezinta altceva decat "terorism". La fel, ca termen politic, terorismul inseamna folosirea violentei (in special asupra populatiei civile) pentru scopuri politice, iar definitia nu poate sa suporte distinctii in aplicare dupa cum violenta e exercitata de un stat sau de o miscare de eliberare. In fiecare civilizatie exista un procent substantial de oameni care cred ca valorile acelei civilizatii sunt superioare celorlalte civilizatii, fie ca vin de la divinitate, fie ca sunt rezultatul experientei ori al ratiunii. O atitudine pe care o pot usor asocia cu conservatorismul, ca o tendinta de a considera ca valorile mostenite sunt superioare celor imprumutate, dar si celor nou generate. In plus, superioritatea economica (de ansamblu) a Occidentului fata de lumea musulmana alimenteaza o serie de explicatii unilateral extremiste, deseori "murate" in consideratii politice si etice. Musulmanii considera ca democratia occidentala din punct de vedere politic nu e decat o forma de impunere a imperialismului american, din punct de vedere etic implica abdicarea oricaror valori, din punct de vedere social aduce coruptie, infractiuni, consum de alcool si droguri, egoism si lipsa de solidaritate sociala, iar din punct de vedere economic o exploatare a resurselor locale de catre companiile occidentale, cu consecinta cresterii inechitatilor de ordin economic. Ei vad in Occident o ratacire a valorilor morale, o domnie absoluta a libertatii necontrolate ce a degenerat in domnia banului. Considera ca Occidentul se foloseste de superioritatea economica si militara pentru a incerca sa contamineze lumea islamica cu aceste valori. Occidentalii pe de alta parte considera ca lumea islamica e un focar de terorism, o civilizatie inferioara din punct de vedere etic, in care inca se produc grave discriminari, cutremurata de violenta si intoleranta (de exemplu, luptele intre siiti si suniti), ineficienta din punct de vedere economic, ultrareligioasa. Competitia civilizatiilor nu s-a terminat, iar majoritatea membrilor fiecaruia sunt mandri de apartenenta lor si afiseaza o superioritate fie ea de ordin moral, fizic sau cultural. O sinteza a civilizatiilor pare un vis indepartat. Internetul pare sa ne uneasca (pe tot mai multi reprezentanti ai speciei), la fel cum par sa faca alte avansuri tehnologice sau pur si simplu la nivel conceptual, dar civilizatiile si ideologiile par la fel de incrancenate ca acum o suta sau o mie de ani. Putem vorbi de lumea chineza, lumea rusa, lumea occidentala, lumea islamica, lumea comunista, lumea crestina, si asa mai departe. Se accentueaza caracterele specifice, se revendica superioritatea sau anteroritatea. Desori "Celalalt" nu mai are o singura fata, ci mai multe, generand anxietate fata de dificultatea identificarii pericolului major si imediat.

In toate astea, religia are un rol evident in justificarea misiunii "pacificatoare" sau "eliberatoare" pe care si-o aroga fiecare dintre civilizatii, dar e suficienta enumerarea lumilor de mai sus pentru a observa ca interactiunile si ciocnirile sunt mult mai complexe, avand cauze depotriva politice (care pot opune lumea totalitarista lumii democratice), social-politice (care opun lumea comunista lumii liberale) economice (care pot opune Sudul Nordului), ori religioase (care pot opune lumea islamica lumii crestine sau lumii budiste ori confucianiste).

Desi multi oameni sunt sensibili macar la o parte din valorile celorlalte civilizatii, multimea de segmente ale vietii sociale care trebuie luate in considerare in explicarea conditiilor actuale de viata ale unui individ sau ale unei civilizatii genereaza adeziuni haotice (tari islamice la valori comuniste, totalitariste, cvasi democratice, sau chiar ale economiei de piata, de regula sarace, dar si bogate, in diverse combinatii, tari crestine la valori democratice, totalitariste, comuniste, bogate si sarace) si uneori aliante neasteptate. Uneori se confrunta ideologiile religioase, alteori cele politice si economice. In felul asta, vechii prieteni pot deveni adversari sau invers, in functie de ideologia concreta care anima dezbaterea (ca sa folosesc un eufemism).

Indiferent de civilizatia la care ne raportam, lumea vede in continuare (in doze mai mari sau mai mici) ura si discriminare sociala, rasiala, etnica, sexuala, intoleranta si violenta, ignoranta si irational, atacuri impotriva civililor, masacre si genociduri. distrugere de catre om sau de catre natura, boli si accidente, grupuri fundamentaliste, represiuni, foamete, dar vede si echilibru, intelegere, compasiune, altruism, toleranta, cooperare, ajutor, inteligenta, sensibilitate, creativitate, o crestere in medie a conditiilor de viata (comparativ cu trecutul), initiative pacifiste,
Iar toate astea nu sunt clar identificabile (ca ansamblu) nici macar intr-un om, cu atat mai putin intr-o civilizatie. Fiecare din noi e o sinteza dezorganizata a ideilor si experientelor la care a fost expus, precum si (in mod organizat) a tendintelor, avantajelor si barajelor de ordin genetic. Civilizatia nu e decat sinteza (mai mult eterogena decat omogena) acestor mici sinteze la randul lor eterogene si oarecum haotice. Astazi e mult mai greu sa pui alaturi doi oameni care impartasesc cvasi totalitatea opiniilor care tin de asa numita "viziune a lumii". Si atunci opinia publica este nu opinia oamenilor care impartasesc in general vizuni similare, ci a oamenilor care impartasesc majoritar o viziune similara intr-o problema specifica. Ei se pot situa usor la poluri opuse in probleme diferite. Opinia publica e o polarizare a ideilor mai mult decat a oamenilor. In orice caz, cred ca lumea e mult mai nuantata decat par sa o picteze filmuletele de mai sus si comentariile facute de multi pe marginea lor. Nu trebuie sa ne grabim nici sa judecam, nici sa proclamam superioritatea si dreptul de a se impune al unui sistem in ansamblul sau. Pentru ca oamenii tind invariabil sa adere la ideologii si mituri diferite, si solutiile sunt diferite, iar, in functie de circumstante sau de analist, ele pot fi considerate succese ori esecuri. Religia in sine nu e in nici un caz insa un raspuns in afirmarea unei superioritati (e hazliu faptul ca fiecare religie ori secta afirma departarea de adevar a celorlalte fara nici un pic de autocritica).