duminică, 6 aprilie 2008

Conquest of the Irational

Am sa incep cu post-ul asta o parte importanta a domeniilor mele de interes din ultimii ani - intelegerea locului pe care l-a ocupat in trecut si il ocupa in prezent irationalul in constiintele noastre. Fata de interesul mare pe care l-am aratat problemei (se va vedea probabil si din frecventa post-urilor de pe blog), ar putea parea o auto-limitare nejustificata la a cauta sa inteleg o problema aparent fara o miza practica deosebita. De aceea, am sa incep cu o serie de documentare cu implicatii sociale mai evidente, pentru a sublinia ca problema are inca implicatii profunde - nu numai ca ea sta la baza unor actiuni reprobabile sau pur si simplu neinteligibile, dar este si sursa unei profunde divizari a lumii.

Un prieten de la serviciu ma tot tachineaza ca documentarele nu sunt decat un instrument de manipulare - informatia e prezentata cosmetizat, astfel incat sa se imprime puternic in constiinta, inlaturand posibilitatea de a-i judeca veridicitatea sau de a o critica. A fost impresionat de modul in care era descrisa actiunea geologica din care a rezultat Marele Rift intr-un documentar BBC. Imaginea i-a provocat o adeziune atat de puternica. incat si-a dat seama ca nu ar fi putut pune la indoiala veridicitatea informatiei. Sunt de acord ca o mare parte din informatia la care avem acces in general e deformata sau cosmetizata ori chiar falsa, iar documentarele nu fac nici ele exceptie (as putea face aici trimitere la Zeitgeist, foarte bine realizat, insa plin de fantezii si de conexiuni destul de stranii si neverificate, presarate printre informatii adevarate si conexiuni logice). Insa evitarea documentarelor nu e o solutie, asa cum evitarea cartii nu ar fi o solutie de a scapa de informatiile deformate. Putem privi orice documentar (ca si orice carte) cu un ochi crtitic, retinand totodata informatia care pare veridica (dupa ce a fost supusa unui examen) si argumentele care par logice (ori cel putin vin de la niste oameni de a caror inteligenta si dedicatie fata de niste principii nu te indoiesti). O idee buna e o cautare pe Google a reactiilor fata de documentarul respectiv si o cantarire a argumentelor pro si contra.

As incepe cu Bloody Cartoons, care prezinta scandalul provocat de aparitia unor caricaturi ale profetului M intr-un ziar danez. Ma intriga pasiunile, violenta si atitudinile extreme pe care le genereaza un subiect tabu. Sprjin ideea de a proteja libertatea de expresie, chiar daca ea a generat nemultumiri pentru musulmani in urma publicarii caricaturilor. Nu sunt de acord insa cu aplicarea unor standarde duble cum par sa fi facut editorii ziarului - pun link la un articol BBC pe tema asta. Pentru a evita demarcari de tipul "religia mea nu genereaza asemenea atitudini extreme" (desi sunt sigur ca sunt inevitabile), recomand si Jesus Camp, in care puteti admira "first-hand" un sistem de educatie dominat de irational. Desi nu avem dreptul de a interveni in metodele de educatie ale parintilor, nu iti poti stapani un sentiment de mila pentru copiii din documentar.

Niciun comentariu: